Calitatea autostrăzilor din Europa variază foarte mult de la o țară la alta, în funcție de investiții, întreținere și niveluri de trafic.
În timp ce Țările de Jos sunt adesea lăudate pentru infrastructura sa excelentă, alte țări rămân în urmă. Aceste diferențe ilustrează cât de puternic influențează prioritățile politice și financiare starea rețelei rutiere a Europei.
Țările de Jos au scorul 6,4 pe o scară de 7, potrivit unui raport al Forumului Economic Mondial, ca fiind cea mai bună din Europa. Asfaltul bine întreținut, semnalizarea clară și fluxul eficient de trafic fac din autostrăzile olandeze un exemplu pentru alte țări. Datorită investițiilor consistente în infrastructură, nu numai calitatea este garantată, ci și siguranța utilizatorilor drumurilor este sporită.
În Germania situația este diferită. Autobahns, renumite pentru tronsoane fără limite de viteză, atrag atât laude, cât și critici. Deși aceste drumuri sunt în general de bună calitate, lucrările frecvente de construcție și presiunea mare a traficului provoacă adesea blocaje. Datele TomTom arată că viteza medie pe autostrăzile germane este de aproximativ 125 km/h, chiar sub viteza recomandată de 130 km/h. Cu toate acestea, infrastructura rămâne robustă, iar absența unei limite naționale de viteză face ca Germania să fie unică în Europa.

Franța are o rețea extinsă de drumuri cu taxă, așa-numitele autostrați, care sunt cunoscute pentru rutele lor liniștite și bine întreținute. Cu toate acestea, taxele pot fi destul de mari, ceea ce îi face pe unii șoferi să aleagă drumuri secundare. Cu o limită de viteză de 130 km/h și 110 km/h în ploaie, autostrăzile franceze rămân atractive, dar costurile ridicate sunt un punct de dispută în rândul călătorilor.
Spania a investit masiv în rețeaua sa de drumuri în ultimele decenii, rezultând autostrăzi moderne și bine întreținute. Țara se distinge prin drumuri cu taxă (autopistas) și drumuri fără taxă (autovías). Cu o limită de viteză de 120 km/h, aceste drumuri sunt sigure și eficiente, deși accesibilitatea drumurilor cu taxă rămâne o preocupare pentru unii șoferi spanioli.
În Europa de Est, calitatea autostrăzilor lasă adesea de dorit. Moldova, cu un scor de doar 2,6 din 7, este una dintre cele mai prost cotate țări de pe continent. Există, de asemenea, mult loc de îmbunătățire în țări precum România și Ucraina. Întreținerea deficitară și investițiile limitate împiedică modernizarea rapidă a infrastructurii de aici. Aceste diferențe evidențiază decalajul dintre Europa de Vest și Europa de Est în ceea ce privește calitatea rețelei de drumuri.
Pentru a reduce decalajul și a armoniza calitatea rețelei rutiere europene, Uniunea Europeană joacă un rol activ. Rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) este un proiect ambițios care are ca scop conectarea și îmbunătățirea principalelor drumuri, căi ferate, aeroporturi și căi navigabile. O inițiativă notabilă în cadrul acestui program este instalarea unor hub-uri de încărcare rapidă pentru vehiculele electrice, care ar trebui să apară la fiecare 2035 de kilometri ai rețelei de autostrăzi până în 60. Acest plan subliniază accentul pus pe durabilitate și inovare în sectorul mobilității europene.
De asemenea, în 2019 au fost introduse noi reguli UE pentru a crește siguranța rutieră. Aceste orientări, care includ acum și autostrăzi și drumuri principale din afara rețelei TEN-T, urmăresc să îmbunătățească proiectarea și întreținerea drumurilor, tunelurilor și podurilor. Prin aceste măsuri, UE speră să reducă drastic numărul deceselor rutiere și al rănilor grave pe drumurile europene.
În timp ce țări precum Țările de Jos și Elveția pun ștacheta sus cu infrastructura lor, alte regiuni mai au un drum lung de parcurs. Colaborările europene precum TEN-T și liniile directoare mai stricte joacă un rol crucial în reducerea diferențelor și construirea unei rețele rutiere mai sigure, mai durabile și mai eficiente.